Skip to content

Maria Galea – sau păsind printre gândurile ultimului tânăr autentic al României…

December 1, 2009

Am cunoscut-o pe Mary pe 9 aprilie, acum un an. Din primul moment mi s-a părut o altă creaţă cu atitudine, pusă pe fapte mari şi pe schimbat mentalitatea rea şi josnică ce ne înconjoară.

Dar cine este Mary? Maria Galea, aşa cum o ştiu profesorii şi voi, cetăţeni globali care ne citesc, este creaţa plină de raţiune şi talent în scris. Este licenţiată în Jurnalism şi ştiinţele Comunicării şi prietenii dragi îi spun Creaţa. A participat alături de cetăţenii globali la Workshop-urile pe Educaţie pentru Dezvoltare şi Educaţie Non-formală din dorinţa de a parcurge şi alte metode interactive de învăţare şi acţiune în folosul ei, al meu şi al vostru.

Astfel de mai bine de un an, am ieşit împreună, am discutat mari probleme ale omenirii, dar numai astăzi m-am gândit să-i lansez o provocare. Cunoscându-i talentul literar ( a se citi : www.legarconnet.wordpress.com ) m-am decis  să văd dacă şi altcineva îmi împărtăşeşte sentimentele despre ce înseamnă să fii nou tânăr în România. Cred că suntem o generaţie de pesimişti. Am crescut cu păpuşile Barbi, cu Mec’ul, cu Cartoon’ul… Dar din păcate noi suntem ultima generaţie care a copilărit cu jocuri ca “elasticul”, “la doi metrii te-ai înnecat” etc, ce s-a maturizat treptat şi la timp, şi acum, gândeşte liber şi fără constrangeri sociale. Noi am fost cei care am învăţat să zâmbim la soare, să dăm un ban mamei cu copilul în braţe din metrou, noi SUNTEM cei care încercăm prin posibilităţile noastre intelectuale, creative şi, de ce nu, fizice, să schimbăm mentalităţile şi acţiunile celor care nu mai văd frumuseţea soarelui şi căldura unui “mulţumesc”.

Dragă Mary, cum sunt tinerii din ziua de azi? Ce gândesc tinerii români? Merită să-i impulsionăm şi să-i mobilizăm?

Iulia-Georgeta Petrache

De ce ne place să ne punem întrebări ale căror răspunsuri le ştim, le simţim şi pe care le vedem tot neschimbate? Ne place să ne ameţim cu idea că suntem conştienţi de problemele din jurul nostru, că suntem prezenţi şi suntem pregătiţi să luptăm cu necunoscutul, sau chiar vrem să fim implicaţi în dificultăţile societăţii şi să facem o schimbare? Cred că nu suntem capabili de vreo schimbare în momentul de faţă şi mai cred că ne vor trebui mulţi ani până când lucrurile se vor remedia, puţin. Nu prea cred în schimbare, îndeosebi la oameni, în special la tinerii din România.

Sunt negativistă şi sunt pesimistă, şi când văd că orice temere se adevereşte, în privinţa tinerilor, mă cufund mai mult în sentimentele-mi negre. Ce viitor pot avea tinerii de aici care preferă mâncatul seminţelor în faţa blocului, în locul unei plimbări într-un parc, care aleg să-şi înlocuiască orice urmă de copilărie cu ieşirea în oraş, la o cafea, încercând să pară adulţi şi maturi, în loc să fie sinceri şi naturali? Ce viitor au tinerii care nu citesc o carte, o revistă (nu mă refer la glossy magazines), un ziar, o pagină de wikipedia? Se rezumă la a citi bârfele din tabloide, de pe site-uri de scandal şi la subtitrările din celebrele şi eternele telenovele. Nu mai sunt educaţi cu atenţie şi nu li se arată ceea ce contează, nu cresc cu o anumită pudoare, nu dobândesc bunul simţ ci tupeu. Nu sunt învăţaţi să greşească, dar sunt pedepsiţi. Sunt liberi dar percep libertatea greşit, sunt lăsaţi să se descurce de unii singuri dar se încurcă. Trăiesc într-o iluzie, şi o acceptă. Tinerii din ţară suferă de imaginea proprie. Petrec multe ore gândindu-se cum arată în exterior, neglijându-se complet pe interior. Sunt amuzaţi de eşecurile şi incapacităţile altora. Îi distrează vorbele jignitoare şi gesturile tribale, animalice. Se distrează copios de obscuritate, dar nu reacţioneză la raţionament. Ce viitor există în generaţiile care vin, când profesorii, dascălii care ar trebui să constituie exemplele de căpătâi, să modeleze şi să formeze copiii neşcoliţi, în tineri constructivi, sunt înşişi de lepădat: http://webtv.realitatea.net/actual/profesoara-de-istorie-holocaustul-este-o-zi-trist.?

Nu vor să se schimbe pentru că, zic ei, “nu au timp”, nu vor să amelioreze greşelile pentru că nu le văd, nu gândesc ca un întreg, ci individual. Nu pot medita asupra lor şi se complac în mediocritate.  Însă mi se va replica “Nu toţi sunt aşa!” Ştiu. Dar majoritatea arată contrariul. Şi asta doare. Într-adevăr există şi tineri frumoşi şi talentaţi. Oneşti şi dornici de mai bine. Tineri care ies din banalitate şi urât, care spre, surprinderea mea, rămân optimişti până la capăt. Însă nu sunt suficient de mulţi încât să conteze.

În ce mai cred? Ce activităţi şi modalităţi consider că i-ar putea ajuta pe tinerii din ţară? Nu ştiu, probabil că puţinele forme de dezvoltare şi conturare personală, încă “nealterate”, sunt activităţile de voluntariat şi de cercetare. Aici, tinerii încă mai au şansa de a se afirma, unde sunt încurajaţi să se exprime liber şi să se îmbogăţească spiritual şi emoţional, în unele cazuri, chiar profesional.

Îmi rămâne decât să-mi găsesc liniştea în versurile adevărate şi triste de la “Victoria”, formaţia Timpuri Noi:

Azi serbam iar victoria,
Si indoiala se ascunde in gand,
Azi serbam iar victoria
Moralul e un strut cu capul in pamant.

Te intreb daca vezi vreo schimbare
Ma intreb daca simti vreo schimbare,
Va intreb daca e vreo schimbare,
La oamenii din jur.

Azi serbam iar victoria,
Hingherii dorm si cainii latra-n mahala.
Azi sebam iar victoria,
Cu oborocul car lumina si pe strada mea.

Zic voua, celor fara de prihana,
Zic voua, pacatosi cu chip smerit,
Si voua, luptatorilor cu pieptul rana,
Si tie, politruc nenorocit,
Zic voua, care-aveti inca puterea
De-a scoate raul care zace-n voi
Voi care va agonisiti averea
Ca vagabonzii, scormonind gunoi …

O, o, o, o, o-o
Victoria…

Te intreb daca vezi vreo schimbare
Ma intreb daca simti vreo schimbare,
Va intreb daca e vreo schimbare,
La oamenii din jur.

Maria Galea

Advertisements
2 Comments leave one →
  1. lungu permalink
    December 2, 2009 6:57 pm

    foarte adevarat!bravo mary,ai spus lucrurilor pe nume!

  2. viorica (nascuta galea) bocancea permalink
    January 31, 2010 2:55 am

    atat de crud, ai scris, dureros de crud, dar si mai dureros de adevarat, toata prospetimea acestui popor, a tinerilor este terfelita de exemplul prost al parintilor si amplificata (mizeria) de copii acestora.
    am sperat ca innoirea, nu-i pot spune revolutie, va aduce curatenie, va arunca fatarnicia de pe fetele nostre, nesiguranta, frica, dar au plecat lasand locul gol, un hau si mai mare.
    Am iesit inconstienta la 29 de ani cu doi copii mici, unul de 1 an si celalat de 4 ani, in strada in timisoara, si acum as mai iesi, sa le vorbesc, dar cui, surzilor, orbilor.??!!
    Soparla din sufletul nostru, existenta atunci, s-a transformat in sarpe si imediat va fi balaur, fiinta umana. Care in componenta ei are si Divinitate, pe care o intinam cu fiinta cea ” lumeasca”
    astazi, orice spui, altfel decat gloata golanilor guvernamentali, functionari publici, jandarmi, magistrati, dascali, medici, precupeti si orice fel de taratoare, esti categorisit “NEBUN’ , eu as spune, da cei ce nu-s ca ei, sunt ca ne-lumea. Dar nu lumea este buna, ci lumea este nebuna. Este din nefericire vremea hotilor si a “c…-lor”.
    viorica galea

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: